10 miliarde lei redirecționați către Dâmbovița: rețeaua Neculaescu–Corbu–Bănică și blocarea garanțiilor Trustee Capital
Social

10 miliarde lei redirecționați către Dâmbovița: rețeaua Neculaescu–Corbu–Bănică și blocarea garanțiilor Trustee Capital

10-miliarde-lei-redirecționați-către-dâmbovița:-rețeaua-neculaescu–corbu–bănică-și-blocarea-garanțiilor-trustee-capital

În perioada martie–mai 2024, Administrația Fondului pentru Mediu a redirecționat aproximativ 10 miliarde lei din programul Casa Verde Fotovoltaice către județul Dâmbovița. Mutarea fondurilor a fost operată fără informare publică detaliată, în baza unor realocări de bugete interne aprobate la nivel de conducere executivă.

Conform datelor obținute de publicația BURSA, redistribuirea s-a realizat sub coordonarea directă a președintelui AFM de la acea vreme, Laurențiu Neculaescu, secondat de vicepreședintele Adrian Corbu și ulterior de succesorul în funcție, Florin Bănică. Toți cei trei ocupau poziții de decizie în instituție la momentul în care programul a fost ajustat pentru a favoriza anumite județe în detrimentul altora, fără o justificare tehnică documentată.

Florin Banica Mariioneta lui Neculaescu

Firma care deranja echilibrul

Până la începutul redistribuirii, Trustee Capital, firmă estoniană autorizată de FSA Estonia, emitea scrisori de garanție acceptate de sute de instalatori din toată țara. Garanțiile acopereau riscul de nefinalizare a lucrărilor, fiind cerute expres de AFM pentru decontarea sumelor. Pe fondul succesului și al penetrării rapide în piață, garanțiile Trustee Capital au început să deranjeze. La finalul lui noiembrie 2024, Banca Națională a României a transmis un document către AFM, susținând că firma „nu este supravegheată de BNR” și nu poate emite garanții valabile în România un punct de vedere care a fost suspendat și ulterior anulat de instanță.

Laurentiu Adrian Neculaescu – presedinte al Administratiei Fondului pentru Mediu

Imediat după această mișcare, conducerea AFM, în frunte cu Neculaescu, a modificat Ordinul 2045/2024, introducând un articol care excludea garanțiile Trustee Capital. În paralel, fondurile alocate inițial pentru alte regiuni au fost concentrate în județul Dâmbovița, unde lucrau mai mulți instalatori apropiați de lideri locali PNL și PSD.

Cine sunt cei trei decidenți

Laurențiu Neculaescu a fost președintele AFM în 2023–2024, cu sprijin politic din partea PSD. În aceeași perioadă, presa centrală l-a acuzat de contracte preferențiale și investiții în consultanță IT fără licitații transparente. El este cel care a semnat modificarea procedurii Casa Verde, prin care articolul 15 a fost introdus cu dedicație împotriva Trustee Capital.

Adrian Corbu, vicepreședinte AFM, are conexiuni politice cu PNL Dâmbovița. Surse din administrația centrală indică faptul că redistribuirea celor 10 miliarde lei către județul său de origine a fost inițiată și susținută de el, sub pretextul „optimizării regionale a fondurilor rămase”. Florin Bănică, președintele în exercițiu în momentul culminant al scandalului, nu a revocat ordinul ilegal emis anterior și nu a dispus reincluderea Trustee Capital în lista de garanții eligibile, nici după cele patru hotărâri definitive emise de Curtea de Apel București.

Nicio instituție nu a investigat

Până în prezent, nu a fost deschisă nicio anchetă parlamentară sau administrativă privind redistribuirea masivă a fondurilor AFM către Dâmbovița. Nici Curtea de Conturi, nici Ministerul Mediului nu au publicat vreo analiză cu privire la criteriile de alocare și motivele pentru care firmele din alte regiuni au fost lăsate fără fonduri, deși aveau proiecte aprobate. De asemenea, niciuna dintre instituțiile implicate nu a oferit o explicație publică privind ignorarea celor patru hotărâri definitive favorabile Trustee Capital, care ar fi trebuit să determine reintegrarea garanțiilor în programul public.

Sincronizarea între blocaj și dosarul penal

Redistribuirea fondurilor, blocarea garanțiilor și inițierea unui dosar penal în care au fost percheziționate persoane apropiate Trustee Capital au urmat o cronologie suspect de bine coordonată. Deși firma nu desfășura activitate în România și nu avea datorii sau sancțiuni fiscale, ancheta a fost declanșată exact când presiunea juridică împotriva AFM și BNR atinsese punctul maxim.

Surse judiciare neconfirmate oficial susțin că dosarul a fost deschis „pentru a opri prin alte mijloace” efectele deciziilor definitive obținute de firmă, întrucât instituțiile publice nu doreau să aplice hotărârile instanței.

Sursa: https://agerpres.ro/justitie/2025/06/04/bihor-operatiunea-jupiter-zece-perchezitii-domiciliare-pentru-infractiuni-economice-prejudiciul–25–1456158